balaurel
Romanian
Etymology
Noun
balaurel m (plural balaurei)
- diminutive of balaur
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | balaurel | balaurelul | balaurei | balaureii | |
| genitive-dative | balaurel | balaurelului | balaurei | balaureilor | |
| vocative | balaurelule | balaureilor | |||